După decizia Curții Constituționale de luni, care a dat dreptate PSD în privința conflictului juridic de natură constituțională creat de a doua nominalizare a lui Ludovic Orban pentru funcția de premier, președintele Klaus Iohanis a declarat că au scăzut „sub 50%” șansele pentru anticipate. Cu alte cuvinte, la „adio, alegeri în două tururi” se adaugă și „adio, anticipate”.

În ultimele săptămâni, în spațiul public au fost formulate mai multe insinuări sau chiar acuzații directe de blaturi politice. A făcut sau nu PNL blat cu PSD pentru a sacrifica alegerea primarilor în două tururi și pentru a-și salva, astfel, primarii? A făcut sau nu PNL blat cu PSD pentru ca președinții de CJ-uri să fie aleși după formula dorită de PSD? Iar în privința declanșării anticipatelor, modul în care liberalii au gestionat subiectul Guvernul Orban II a fost doar o uriașă greșeală de comunicare ori o strategie?

Răspunsuri în cronologia evenimentelor:

4 noiembrie 2019. Guvernul Orban este învestit, după ce a negociat și semnat acorduri cu patru partide parlamentare: USR, UDMR, PMP și ALDE.

Trei dintre partidele care și-au dat votul pentru învestirea Cabinetului Orban aveau pe lista de priorități revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Prin urmare, pentru alegeri în două tururi se pronunțau PNL, USR, UDMR, PMP, Pro România și ALDE, în timp ce PSD și UDMR se opuneau.

10 decembrie 2019. Apare în spațiul public varianta angajării răspunderii Guvernului pe alegerea primarilor în două tururi.

11 decembrie 2019. Întrebat dacă își va angaja răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi, premierul Orban lasă de înțeles că nu spunând că a „constatat o majoritate în Camera Deputaților pentru susținerea acestui proiect” – link.

15 decembrie 2019. USR îi cere premierului ca, într-o săptămână, să anunțe „o măsură clară de revenire la alegerea primarilor în două tururi”.

16 decembrie 2019. Liderul Pro România declară că între PNL și PSD „este o înțelegere” pentru ca să nu fie schimbat modul de alegere a primarilor – link.

17 decembrie 2019. PMP cere să nu mai fie amânată alegerea primarilor în două tururi, fie că se adoptă unul din proiectele aflate în Parlament, fie că se emite ordonanță de urgență sau Guvernul își angajează răspunderea – link.

18 decembrie 2019. USR și PNL cer în plenul Camerei Deputaților introducerea pe ordinea de zi a proiectelor referitoare la alegerea în două tururi a primarilor, respectiv a președinților de consilii județene. Nici măcar nu se supun la vot solicitările.

După ședință, premierul declară că legea privind alegerea primarilor în două tururi poate fi adoptată în Parlament printr-o mobilizare a deputaților care susțin Guvernul. Totodată, Orban a precizat că nu se pune problema adoptării prin OUG – link.

20 decembrie 2019. Premierul Orban reia mesajul privind adoptarea în Parlament a alegerii primarilor în două tururi – link.

6 ianuarie 2020. Premierul Orban spune că a înființat în PNL o comisie care să investigheze „posibilitățile reale de organizare a alegerilor anticipate” și că anticipatele pot avea loc o dată cu localele, între 24 mai și 14 iunie. „Noi, dacă luăm decizia să provocăm alegeri anticipate, parlamentarii PNL şi ai altor parteneri politici care susţin ideea anticipatelor clar se vor angaja că nu vor vota învestirea a două guverne succesive”, mai spune premierul.

13 ianuarie 2020. Alianța USR-PLUS cer președintelui și premierului un calendar clar pentru modificarea legii privind organizarea localelor în două tururi și pentru organizarea anticipatelor.

Pro România spune că nu va ajuta PNL pentru declanșarea anticipatelor, iar ALDE declară că nu este de acord.

16 ianuarie 2020. Premierul Orban anunță că Executivul își angajează răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Imediat, PSD și UDMR anunță depunerea unei moțiuni de cenzură.

19 ianuarie 2020. Premierul precizează că, dacă se va intra în procedura declanșării de anticipate, „parlamentarii PNL nu vor vota învestirea niciunui Guvern” – link. În aceeași zi, premierul spune că PNL vrea ca președinții de CJ-uri să fie aleși de consilierii județeni, NU de cetățeni și NU în două tururi – link.

22 ianuarie 2020. Liderul ALDE declară că nu susține moțiunea de cenzură și spune că, pe subiectul alegerii primarilor în două tururi, nu știe „dacă nu este așa un fel de joc de conivență între PNL și PSD pentru a rămâne la actuala formulă cu alegerea într-un singur tur”.

24 ianuarie 2020. Pro România precizează, de asemenea, că nu va susține moțiunea de cenzură a PSD-UDMR.

27 ianuarie 2020. Pe ordinea de zi a ședinței de guvern este introdus un proiect de OUG pentru ca președinții de CJ-uri să fie aleși de consilieri.

27 ianuarie 2020. Președintele Iohannis anunță că, dacă trece moțiunea de cenzură a PSD-UDMR, îl va propune tot pe Ludovic Orban premier – link.

30 ianuarie 2020. PSD și UDMR depun moțiunea de cenzură ca urmare a angajării răspunderii Guvernului pe alegerile în două tururi.

4 februarie 2020. Guvernul renunță la OUG-ul pentru alegerea președinților de CJ-uri, astfel că, la următoarele alegeri locale, șefii de CJ-uri vor fi aleși după „rețeta” stabilită de Guvernul Dăncilă.

În aceeași zi, Guvernul Orban adoptă 25 de OUG-uri, printre care cea privind alegerile anticipate, catalogată de liderii ALDE și Pro România drept o amenințare la partidele parlamentare mici. Niciuna dintre ordonanțe nu fusese pusă anterior în dezbatere publică.

5 februarie 2020. Liderul Pro România spune că va vota moțiunea de cenzură a PSD-UDMR, în timp ce liderul ALDE cere președinților Senatului și Camerei Deputaților, ambii de la PSD, să sesizeze Curtea Constituțională pentru un conflict între Guvern și Parlament. Moțiunea de cenzură este adoptată, iar Guvernul Orban e demis.

6 februarie 2020. Președintele Klaus Iohannis îl desemnează tot pe Ludovic Orban pentru funcția de premier, arătând că alegerile anticipate sunt prima sa opțiune.

8 februarie 2020. Vicepremierul demis Raluca Turcan spune că liberalii nu vor vota pentru învestirea propriilor miniștri – link.

10 februarie 2020. Ludovic Orban, premier demis și premier desemnat, depune la Parlament lista noului Cabinet și programul de guvernare. În aceeași zi, PSD anunță sesizarea Curții Constituționale pentru un conflict juridic între președinte și Parlament.

13 februarie 2020. Raluca Turcan reia declarația despre abținerea liberalilor la votul de învestire a Guvernului Orban II: „Votul pe care ni-l dorim în Parlament este acela de respingere a actualului Guvern”.

– 24 februarie 2020. CCR admite sesizarea și constată conflictul juridic. Explicațiile au fost furnizate de președintele CCR, Valer Dorneanu: „Ceea ce am reproşat noi este faptul că persoana nominalizată, (…) candidatul nu a fost propus pentru a forma sau pentru a coagula un guvern, ci a fost propus, aşa cum declară candidatul, ca să pice. Deci, sensul prevederilor constituţionale este ca o propunere să fie făcută cu scopul constituirii, cu scopul formării unui guvern care să asigure continuitatea funcţionarii statului de drept. Nu este admisibil să propui pe cineva care acceptă formal şi, după ce iese de la consultări, spune că el nu va vota guvernul”.


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *